De ce Gânduri la #25? Pentru că la 50 şi la 75 vreau să citesc ce-mi trecea prin minte la #25. Şi pentru că vreau ca tu, cel care mă citeşti, să ştii pe bune cine sunt şi ce gândesc. Şi da, voi ajunge la 75. De ce? Pentru că toţi oamenii care iubesc viaţa şi muncesc cu pasiune trăiesc mult.

Pentru ce sunt recunoscătoare la #25? Pentru tot. Pentru familie, pentru prietenii care au venit şi au plecat din viaţa mea şi care m-au ajutat să fiu cine sunt azi, pentru lecţiile învăţate, pentru oamenii pe care mi i-a scos în cale destinul (minunaţi sau nu), pentru că sunt apreciată de cine contează, pentru că am primit ceea ce mi-am dorit, pentru că am îndeplinit ceea ce mi-am propus, pentru că sunt înconjurată de oameni minunaţi, pentru că pot să împărtăşesc din cunoştinţele mele, pentru că sunt sănătoasă, pentru că stau la mare, pentru răsăritul pe care-l văd când plec spre muncă şi pentru apusul pe care-l văd când mă întorc de la muncă.

De ce sunt fericită la #25? Pentru că mi-am descoperit pasiunea şi misiunea personală, pentru că sunt tot mai aproape de a afla cine sunt eu cu adevărat, pentru că am avut curaj să plec şi să mă întorc, pentru că am realizat exact lucrurile care erau cu adevărat importante pentru mine din marea de visuri (până la #25, evident, lista e încă lungă), pentru că prin meseria mea las ceva în urmă, pentru că am planuri de viitor, pentru că ştiu să zâmbesc, pentru că am salvat nişte câini şi o rață, pentru că am ajutat nişte oameni.

Ce am învăţat până la #25? Că toate lucrurile se întâmplă cu un scop, că nu poţi controla destinul, că nu poți schimba oamenii, că oamenii vin şi pleacă, nici măcar părinţii nu-ţi vor fi aproape pe tot parcursul vieţii, că ceea ce contează cu adevărat este chiar sub ochii tăi şi că… trebuie să deschizi ochii, că trebuie să acorzi şanse, să ai încredere în tine şi-n alţii, că e normal “să-ţi iei țeapă”, că e normal să greșești cum e la fel de normal să-ți recunoști greșeala și să ceri scuze, că Dumnezeu te întăreşte atunci când ai nevoie, că nu trebuie să zici NU înainte să analizezi situaţia, că trebuie să iei lucrurile pe rând, să-ţi setezi priorităţi, că nu toate femeile trebuie să aibă copii până în #25, că o floare chiar îmi poate face ziua mai frumoasă, că suntem atât de mici într-o lume atât de mare, că poţi să faci orice îţi propui.

Ce-mi doresc după #25? Să-i apropii pe oameni mai mult de natură şi de plante, să ofer cât mai mult din cunoştinţele mele, să am mintea luminată în continuare, să n-am nevoie de pastile pentru a reţine sutele de nume în latină ale plantelor (haha), să-mi plimb copiii şi nepoţii prin parcurile amenajate de mine, îmi doresc să-mi doresc mai mult mereu, să nu mă strice sistemul, să rămân pozitivă şi optimistă, să am multe, multe, multe, multe orhidee (şi să nu mai zică lumea orhidei, ci orhidee), să fac oamenii fericiţi pur şi simplu…şi să fiu fericită în continuare :).

Ps: Anda de la 50 şi 75, ai scris articolul acesta de la seră, chiar de ziua ta, pentru că atât de mult iubeşti sera şi plantele încât nici nu mai contează că eşti la muncă de ziua ta.

10 replies on “Gânduri la #25

  • Mătuș`ta Karla

    La mulți ani, frumoasa pământului! Să te țină Dumnezeu la fel de zâmbitoare, pasionată și optimistă, astfel încât la #75 (când eu o să fiu o minunată stafidă platinată de #87), să bem o limonadă în sera ta (a ta, da???), să povestești de miile de orhidee pe care le-ai crescut în ultimii 50 de ani și de cât de mișto a fost totul! Să scrii tot, așa cum știi. Frumusețea ta se vede și prin ceea ce așterni cu naturalețe in cuvinte, de care noi ne bucurăm și cu care eu deseori, mă las în reverie. Să ne trăiești! Să te trăiești, copil frumos!

    Reply
  • Maria S.

    Articolul tau, despre tine, este cel mai bun lucru care mi s-a intamplat pe ziua de azi (stiu ca e de abia 11, dar chiar asa e!), mi-au dat lacrimile! Esti un om minunat si iti pot spune cu mana pe inima ca ma inspiri! La multi ani! Iti doresc din tot sufletul meu, ca toate visele, dorintele si planurile tale sa se materializeze frumos! Te imbratisez cu drag! ❤️

    Reply
  • V.

    Nu te cunosc, insa pot sa spun ca esti un om frumos! Felicitari si fie ca timpul sa treaca peste tine la fel de frumos, sa aduca odata cu el mai multa intelepciune, mai multa caldura si mai multa fericire! Iti spun ca nu sunt pasionat de horticultura, dar citesc blogul tau pentru ca imi place omul din tine, imi place cum esti si felul in care reusesti sa exprimi fericirea in cuvinte!
    P.S : Aduci un plus de valoare Mangaliei, BRAVO!

    Reply
  • Adelina

    Gânduri frumoase de la un om frumos. Îmi place ceea ce faci, te urmăresc cu drag și aștept și eu să-ti vizitez sera.

    La mulți ani! 😘

    Reply
  • Vasile

    Buna ziua, Mai bine mai tarziu decat niciodata asa ca iti urez si eu un sincer La multi ani cu sanatate! ca sa poti sa-ti indeplinesti visele si noi sa citim povestile pline de pasiune ale minunatelor tale plante, povesti din care invatam cum si ce trebuie sa facem ca bucuria unei infloriri s-o transformam in fericirea de a iubi natura. Multumesc pentru tot ce-am invatat din articolele pe care le-ai scris si-ti doresc mult succes in continuare si in cariera si pe blog.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *