10 ore de desenat pe hârtie milimetrică schițe peste schițe. Încă vreo 2 săptămâni înainte de căutat idei și citit despre grădinile formale și baroc. Rezultatul? Nimic din ce am desenat (bine… poate câteva linii), totul din ce mi-a dictat pământul.

Ideea e în felul următor, la Horticultură noi nu prea învăţăm cum să desenăm, cum să facem proiecte de grădini sau cum să lucrăm în diverse programe de amenajări de grădini. Aşa că a trebuit să învăţ singură lucrurile astea, ceea ce nu e tocmai rău şi încă mai am muuult de învăţat. Dar prefer aşa decât să ştiu cum să trag nişte linii şi să n-am habar de plante.

Cel mai important lucru pe care l-am învăţat din experienţa aceasta este ca HÂRTIA SUPORTĂ MULTE, însă terenul nu! Degeaba am luat eu în calcul lăţimea gardului de Buxus de 20cm când el a venit deja format la 25-30; degeaba am calculat distanţa între rânduri de 20cm când am dat peste bolovani sau hidranţi ascunşi în pământ şi a trebuit să modific tot desenul; degeaba am desenat tot felul de melci când în realitate arătau … nu arătau în niciun fel pur şi simplu. Unde mai pui că terenul era în pantă, că a plouat în fiecare săptămână de parcă Dumnezeu n-ar fi vrut să-i înfrumuseţez grădina şi pământul a fost groaznic de lucrat, că n alte lucruri au intervenit.

Într-un final am ajuns să fac totul din ochi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că m-am aşezat în faţa pământului proaspăt greblat şi am început să trasez linii cu casmaua. Da, am măsurat câteva chestii să fie pe mijloc, să se pupe, să se unească unde trebuie şi atât.

Nu ştiu cât la sută este baroc, cât la sută e formal, cât la sută e greşit sau corect. Mie îmi place şi voi spune oricui cu mândrie că eu am lucrat acolo. Şi clar voi trece mai des pe la Mănăstire, măicuţele de acolo chiar sunt minunate! Clienţii au fost foarte mulţumiţi, ceea ce până la urmă e tot ce contează.

 

2 replies on “Experiența unui proiect: Mănăstirea din Techirghiol

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *