Citesc din ce în ce mai des tot felul de articole despre înmulţirea orhideelor şi… sunt multe articole. Scrise de oameni neinformați, ca să fiu politicoasă.

Singurul motiv pentru care ai vrea să înmulţeşti o orhidee ar fi de curiozitate, pentru că să fim serioşi, e 20lei o orhidee Phalaenopsis. Pe de altă parte e destul de dificil, durează mult timp şi plantele obţinute înfloresc, în cazul obţinerii din seminţe, după 3 ani (!!!). Şi o să vă convingeţi în continuare şi despre obţinerea lor din seminţe, nu-i chiar “floare la ureche”.

Vorbind strict despre orhideea Phalaenopsis, există două modalităţi de înmulţire: înmulţirea generativă şi înmulţirea vegetativă.

Înmulţirea generativă (se generează o nouă plantă) este cea din seminţe. Ei bine, de seminţe puteţi “face rost” în două feluri, le cumpăraţi sau le produceţi. Preţul este foarte mic pentru câteva grame, deci este convenabil. Cât despre obţinut… La Phalaenopsis, maturarea fructului (căci aşa se obţin seminţele, din fruct) durează aproximativ 6 luni. Iar ca să aveţi un fruct, trebuie să polenizaţi orhideea. Despre polenizare, fiind un subiect complex, voi scrie în alt articol. Nu de alta, dar am şi multe de zis din moment ce am studiat asta pentru lucrarea de licenţă.

Fructe de Phalaenopsis în dezvoltare.
Sursă foto: arhiva personală

Germinarea seminţelor, deasemenea, se face în două feluri: prima posibilitate este reproducerea mediului lor natural, unde veţi avea nevoie şi de o anumită ciupercă, care să facă o simbioză cu seminţele, adică să le ajute să se hrănească, deci să germineze, şi de un întreg mediu conceput cât mai aproape de cel originar cu scoarţă, muşchi, umiditate (dar nu prea mare), temperatură optimă, bla, bla. Este mult de studiat şi de aşteptat. A doua posibilitate de germinare este in vitro, ceea ce am făcut eu la licenţă şi despre care vă voi vorbi în articolul despre polenizare.

Deci practic, această înmulţire generativă este doar de distracţie şi curiozitate.

Înmulţirea vegetativă, pe de altă parte, este cea mai la îndemână şi cu rezultatele cele mai rapide. Se numeşte vegetativă deoarece presupune dezvoltarea puilor din muguri aflaţi pe planta mamă. Aceşti pui se numesc “keiki” care înseamnă, ce credeţi? Pui în limba hawaiană. Aceşti keiki pot să se dezvolte din mugurii aflaţi pe tijele florale în urma unor condiţii favorabile şi a unor excese de hormoni la nivelul mugurilor, sau pot fi stimulaţi să apară prin aplicarea unei paste de keiki, care se găseşte în comerţ. Deasemenea, aceşti pui pot să se dezvolte şi la baza plantei din mugurii dorminzi.

Keiki obținut in vitro din mugure de pe tija florală
Sursa foto: arhiva personală

Ce faceţi cu acest keiki? Îl lăsaţi acolo să mănânce mâncare de la mama lui până are câteva rădăcini de aproximativ 7-10cm, apoi îl desprindeţi şi-l trataţi ca pe un adolescent, nici prea multă atenţie, dar nici neglijenţă. Adică îl puneţi în substrat special pentru orhidee şi-l udaţi un pic mai des decât aţi uda o plantă matura. Şi apoi așteptați să înflorească.

Keiki bazal
Sursa foto: orchidboard.com

Am tot auzit de experimente cu butaşi din tijele florale, adică secţiuni cu muguri din tijele florale puse la înrădăcinat… Da, am obţinut plante din mugurii de pe tije, dar în laborator, pe mediu de cultură, adică in vitro, lucru care se poate realiza cu greu şi multe cunoştinţe acasă.

Nu am auzit totusi pe nimeni sa fi obtinut plante puse asa la inradacinat.

UPDATE: Se pot obține keiki și din tije puse în apă cu vitamina B și puțin îngrășământ la lumină și căldură (Mikaela Dana) sau în substrat de cocos (Simo Pas). Deci succes!

Acestea fiind spuse, aştept întrebările şi/sau curiozităţile voastre în comentarii!
Până la articolul despre polenizare, vă doresc spor la “orhideit”!

Plantă dezvoltată in vitro din mugure vegetativ de pe tija florală
Sursa foto: arhiva personală

Mugure vegetativ pe mediul de cultură in vitro
Sursa foto: arhiva personală

 

2 replies on “Misterul înmulțirii orhideelor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *